|
Chiar de la fondare schitul Vărzăreşti a fost înzestrat cu moşii de însuşi întemeietorul Radu Vărzaru. Moşia din jurul schitului, acoperită de pădure şi astăzi, a fost proprietatea Vărzăreştilor numită Vărzăreasca după numele iui Radu Vărzaru.
Documentul (Hrisov) lui Constantin Mavrocordat din 17 iulie 1732 dovedeşte că Daniil Mitropolitul a cumpărat 1200 stânjeni moşie în Voiceşti şi Urecheşti de la Gheorghe şi Constantin Vărzaru cu 450 taleri pentru Aninoasa, dar se pare că aceste pământuri au fost tot ale schitului Urecheşti.
Intr-o Anafora din 18 Mai 1785 către Domn, se arată constatarea a 12 şi 24 boieri, că mănăstirea să stăpânească moşia Urechieşti din cap şi până în cap. O carte de judecată din 1728 Noembre 16, arată că 150 stânjeni de moşie, Modruzeşti, este a schitului Urecheşti. Intre timp au fost destule donaţii în pământuri:
1. Anul 1646 April 10. Zapis de vânzare al lui Toader împreună cu nepotu său Drăghici ot Băneasca către Radu Armaşu şi către monastirea Domnia lui care se cheamă Uricheşti, prin care zice că făcându-i bine cu bani i-a vândut toată moşia ce se numeşte Băneasca.
2. Anul 1749 Septembre 8. Zapis de danie al moşnenilor din Urecheşti şi anume: Mihalcea, Teica, Mihai sin Tănase Căpi¬tanul şi alţii către schitul Urecheşti pentru pometul şi locul din monastire.
3. Anul 1795 Octombre 26. Zapis de danie al preotesei Neacşei ot Urecheşti către stareţul ot Vărzăreşti anume Afilohie, prin care dă schitului Vărzăreşti două pogoane de vie, iar cealaltă vie care i-a rămas, zice că după moarte-i să fie tot a schitului.
4. Anul 1810 Iunie 20. Porunca întâiului divan în dosul ana-foralei Mitropolitului, prin care zice pentru un Constantin Giuvara, ce a ţinut Vărzăreştii din sud Slam Râmnic cu embatic, ca să-1 îndatoreze a da nişte zapise atât ale viei din Teiuş cât şi a celor opt pogoane din Palanga.
5. Anul 1817 Noembre 2. înştiinţarea lui Constantin Maie biv vel vistiernic către ispravnicul Slam Râmnic prin care zice că a cercetat anaforaua de călcare a unui colţ de moşneni, ce au arătat protbsinghelul Antim că se împresoară de moşnenii Coteşteni şi zice că schitul Vărzăreştii să stăpânească acest loc din gura văii Cârceiului la vale pe linie până la piatra Baniţa,
6. Anul 1658 Februarie 6. Act de danie al lui Bucur către monastirea din Urecheşti pentru două funii de ocină din Balta-Albă.
7. Anul 1669 Aprilie 27. Cartea lui Antonie Voevod, întărind mănăstirii din Urecheşti să ia dijmă din moşiile: Buneşti, Modruzeşti, Gălăceşti, Voiceşti, Baltă Alba şi Budesti.
8. Anul 1670 Ianuarie 29. Act de danie al lui Mareş către monastirea Urecheşti pentru jumătate partea sa de moşie din Periaţii la Baltă.
9. Anul 1973 August 15. Act de danie al lui Nicodim monahul către schitul Vărzăreşti pentru partea sa de moşie din Periaţii dela Balta-Albă.
În actele monastirii Aninoasa se află o listă de averea schitului Vărzăreşti:
1.Urecheştii, vatra stului cu două cătune: Palanca şi Podu lacului din sud. Slam Râmnic.
2.Obedeanca idem.
3.Modruzeasca idem
4.Perieţii, Călugărenii şi Bărăştii ce acum se numesc Grădiştea de Balta Albă.
5.Limba Dudeşti ce-i zice Custura
6.Cojeasca şi Pribagul, afară de 414 stânjeni ce sunt cu pricină de judecată sud Brăila.
7.Un han în oraşul Focşani, pe uliţa veche ce-i zice şi ţigănească.
Aceste moşii au fost administrate de mănăstirea Aninoasa, în perioada în care mănăstirea Vărzăreşti a fost închinată acesteia (1681-1794) link la repere istorice, iar între 1794 şi 1835, de către Mitropolia din Bucureşti. link În anul 1835 formându-se o administraţie pentru averile Mitropoliilor şi episcopiilor, era firesc ca şi moşiile schitului Vărzăreşti care era metoc Mitropoliei, să fie înglobate în celelalte, stare de lucruri care durează până la seculizare.
În tot acest timp, moşiile erau arendate la diferite persoane, până la data preluării lor de către stat.
|
